Despre Hrisca

Despre Hrisca

Cu mult timp in urma, am cunoscut o doctorita din Moldova de peste Prut (unde planta se cultiva in mod obisnuit, fiind un aliment de baza), care mi-a vorbit despre virtutile terapeutice ale semintelor de Hrisca si ce aliment extraordinar este in dieta bolnavilor de diabet, deoarece o cantitate mica de hrisca consumata produce o stare de satietate  si mai mult si scade glicemia in diabetul zaharat de tip II si chiar de tip I. La acea vreme, desi hrisca se cultiva pe arii restranse si in unele zone la noi in tara, totusi, era foarte putin cunoscuta de marea masa a populatiei, mai degraba fiind perceputa ca ceva exotic, facandu-se si confuzia cum ca ar face parte din familia cerealelor. Prezenta in jurul meu a multor persoane cu diabet zaharat m-a facut sa aprofundez acest subiect.

Hrisca (Fagopyrum aesculentum) este o specie de planta ierboasa, anuala, din familia Polygonaceae din care fac parte si stevia creata, macrisul, rubarba (reventul).  Nu este o cereala, datorita asemanarii cu acestea a primit denumirea de pseudocereala. Alte pseudocereale cunoscute sunt: quinoa si amaranth-ul.

Este cunoscuta de acum 8000 de ani, originea ei fiind, se pare, Asia de Sud-Est si Tibet. Prefera clima mai rece (dar fara ingheturi sub -5 grade) si umeda. Prezinta o radacina subtire, pivotanta, ramificata, din care porneste o tulpina inalta de 30-60 cm, care se pigmenteaza in rosu violaceu la maturitate. Frunzele au forma de inima (cordat-sagitate). Florile sunt dispuse in axila frunzelor. Fructul este o nucula uscata de tip achena, avand o singura samanta de forma piramidala, acoperita  de invelisul protector de care nu este sudata.

Productia cea mai ridicata se obtine la recoltare când 2/3 din seminte au capatat culoare bruna, deci au ajuns la coacere. Intarzierea recoltarii peste faza când 2/3 din boabe sunt brune, duce la pierderi insemnate, prin scuturare.

Actualmente se cultiva in principal doua soiuri de hrisca: hrisca comuna (Fagopyrum aesculentum) si hrisca tatareasca (Fagopyrium tartaricum).

Constituie o importanta specie furajera si melifera - din polenul florilor rezulta o miere bruna si foarte parfumata.

Pentru uz uman alimentar se consuma plantele verzi, plantulele de 5-7 zile si semintele. Semintele de hrisca au o aroma specifica si sunt usor dulcege. Pot fi consumate crude, fierte, prajite, macinate sub forma de faina de hrisca. Se mananca simpla sau in amestec cu alte alimente, intr-o paleta larga de retete de la dulce la sarat. Prin prelucrarea fainii de hrisca se obtin: biscuiti, taitei (soba japonezi), paine, etc.

Compozitia chimica a frunzelor: flavonozide (rutozida), antocianozide, naftodiantrone (fagopirina).

Partea aeriana a plantei constituie materie prima pentru extractia si prelucrarea industriala a rutozidei (actioneaza similar vitaminei P, micsorand permeabilitatea si crescand rezistenta capilarelor sangvine).

Rutozida se utilizeaza in tratamentul fragilitatii capilare, in prevenirea complicatiilor hemoragice - inclusiv retiniene, are actiune antiedematoasa, antihipertensiva si decongestiva, fiind utila si in varice, hemoroizi, staza venoasa datorata insuficientei venoase.

Compozitia chimica a semintelor integrale: proteine (18%), 75% amidon (din care 25% amiloza si 50% amilopectina), rutin, taninuri, flavone (quercitina, izoquercitina, vitexin), un precursor de polioli (D- chiroinozitol) implicat in mecanismele secundare de reglare a sintezei de insulina, compusi aromatici (in principal, salicilaldehida) - care dau gust specific semintelor de hrisca,  fibre (celuloza, lignina), colina,vit, B1, vit. B2, vit. B3 (vit. PP), vit. B6, oligoelemente (fier, magneziu, zinc, cupru, mangan,seleniu), calciu.

Colina este o substanţă complexă necesară sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, are un rol important în transportul şi sinteza lipidelor, influenţează pozitiv dezvoltarea creierului şi a memoriei.

Proteinele prezinta o cantitate insemnata de aminoacizi esentiali precum: lisina, arginina, triptofan, cisteina, threonina.

Semintele nu contin gluten, de aceea reprezinta o recomandare in dietele din bolile inflamatorii cronice intestinale, boala Crohn, cei care au o intoleranta la cereale.

Beneficii pentru sanatate ale consumului de seminte de hrisca integrala :

- efect hipoglicemiant prin D-chiro inositol care imbunatateste metabolismul zaharului din sange; [1]  Cercetatorii canadieni au realizat studii cu rezultate promitatoare pe animale, apoi si pe subiecti umani, voluntari - studii intinse pe mai multi ani (2008-2012), care sugereaza ca D - chiro inozitolul face ca celulele organismului sa fie mai sensibile la insulina si poate chiar sa actioneze ca un mimetic de insulina, reducand nivelul de glucoza din sange  cu 12% pana la 19%  prin imbunatatirea absortiei glucozei si utilizarea acesteia in tesuturi printr-un mecanism unic atat in cazul diabetului zaharat  de tip II [2, 3]. De asemenea, Hrisca contine o sursa bogata de magneziu care actioneaza ca un cofactor pentru enzimele implicate in utilizarea in celulele corpului a glucozei si secretia de insulina [2,3].

O echipa de cercetatori din China efectuand studii pe animale au ajuns la concluzia  Izoquercitina ajuta la reglarea nivelului de zahar in sange in diabetul zaharat de tip II, precum si la scaderea lipidelor sangvine.Quercetina și Isoquercetina sunt puternice "inhibitori de a-glucozidaza" – care impiedica digestia carbohidraților si reduce impactul acestora asupra glicemiei sangvine.

 Nu se cunoaste cu exactitate consumul optim de hrisca pentru a obtine aceste rezultate la oameni, ajustarea dozei depinde si de necesitatile individuale, totusi  un consum mediu de 50-100 g hrisca pe zi de 3-4 ori pe saptamana este de luat in calcul, aliment care va inlocui produsele de panificatie din faina alba de grau sau alte cereale decorticate;

- ajuta la scaderea valorilor crescute ale colesterolului si trigiceridelor in sange. Aceasta este o concluzie a unui studiu efectuat  pe o populatie dintr-o zona muntoasa a Chinei, unde hrisca este un aliment de baza, fiecare persoana consumand in medie 100 g seminte de hrisca pe zi;

- protejaza sistemul cardiovascular: ajuta la scaderea hipertensiunii arteriale prin colina, previne si impiedica aparitia ischemiei cardice, preintampina aparitia trombilor de sange (prin flavonoide);

- previne fragilitatea vasculara si creste rezistenta acestora (prin rutin);

- este descongestiva pelvin, favorizand scaderea cantitatii de sange care tinde sa se acumuleze in zona pelviana (prin rutin);

- tonic hepatica (prin colina), previne aparitia calculilor biliari;

- in curele de slabire datorita bogatiei de fibre alimentare;

- diuretica, fiind utila celor cu edeme de natura cardiaca, renala;

- actiune antidepresiva prin D- chiro inositol, avand utilitate la persoanele predispuse la atacuri de panica, depresie, tulburari obsesiv-compulsive;

- efect antioxidant (prin rutina, quercitina, vitexin, D – chiro inozitol), reduce riscul cancerelor de colon.


Precautii. Contraindicatii.

Hrisca poate da la persoanele sensibile reactii alergice severe.

Consumul indelungat de seminte de hrisca poate produce fotosensibilitate datorita fagopirinei, fenomen cunoscut sub denumirea de fagopirism care se manifesta prin aparitia de pete rosii, dureroase, senzatie de arsura. Simptomele dispar in cateva zile de la incetarea consumului.

Persoanele cu hipertiroidie vor consuma cu moderatie semintele de hrisca deoarece vitexinul in exces poate contribui la marirea tiroidei.

Informatii nutritionale pentru 100 g de hrisca:

Proteine:13, 2 g

Lipide (grasimi):3,4 g

Glucide (carbohidrati) 71,5 g

343 kcalorii

Indice glicemic: 40 (mediu)

Bibliografie:

1)      Larner J, Brautigan DL, Thorner MO: D-chiro-inositol in semnalizare insulinei si rezistenta la insulina. Mol Med. 2010 noiembrie-decembrie; 16 (11-12): 543-52. doi: 10.2119 / molmed.2010.00107. Epub 2010 27 august.

2)      Carla G. Taylor profesor asociat in cadrul Departamentului de Stiinte umane nutritionale de la Universitatea din Manitoba din Canada, Roman Przybylski, "Hrisca poate fi benefica pentru gestionarea diabetului” –study on laboratory mice, American Chemical Society.  ScienceDaily, 18 noiembrie 2003 

3)      Dr.Peter Zahradka, Centrul de Cercetare al  Sf. Bonifaciu General Hospital in colaborare cu Universitatea din Manitoba, Canada,  Studiu detaliat pe subiecti umani voluntari in perioada septembrie 2008 – martie 2012: „Explorarea potentialului semintelor de hrisca in scaderea glucozei sangvine”. ClinicalTrials.gov , US National Institutes of Healt

Dr. Florea Elena Tena           

Competenta apifitoterapie si aromoterapie
Medic Medicina Generala
Terapii ayurvedice                                                                                                     

Postat pe 2018-02-12 de Dr. Tena Florea Articole 0 1405

Lasa un comentariuRaspunde

Trebuie sa fii logat pentru a posta.
Ant.
Urm.

Niciun produs

De determinat Livrare
0,00 lei Total

Preturile includ TVA

Vezi detalii cos