Rozmarinul

Rozmarinul

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este o specie de plante lemnoase, perena, cu aspect de tufa, cu frunzele intotdeauna verzi, in forma de ace si cu flori albastre, albe sau violet. Face parte din aceeasi familie cu salvia si menta. Este originar din tarile din jurul bazinului Marii Mediteranei, dar astazi cunoaste o larga raspandire, ii place foarte mult lumina si caldura, preferand un sol nisipos si bine irigat.

In limba latina, planta se numea rosmarinus: “ros”  “roua” si “marinus”  “mare”, insemnand “roua marina”, planta crescand deseori, aproape de mare. Spiritul poetic al oamenilor locului a facut aceasta asociere dintre picaturile de apa ale marii cu florile sale de o frumoasa culoare albastra.

In limba greaca este denumit “dendrolivano” care in traducere inseamna “arbore de tamaie”. Fiind bogat in rasini, anticii foloseau rozmarinul in ceremoniile lor religioase, in loc de tamaie care era mai costisitoare.

Cunoscut din cele mai vechi timpuri, rozmarinul are numeroase intrebuintari fitoterapeutice, este folosit ca si condiment si in parfumerie. De asemenea este stomahic, stimulent al circulatiei cerebrale si periferice, antialergic, antiinflamator.

Compozitia chimica: ulei volatil, flavonozide, tanin, principii amare diterpenice, triterpene, aminoacizi, hidrocarburi ciclice si aciclice, acizi polifenolcarboxilici, ceruri, vitamina C.

 

Proprietati terapeutice:

  • tonic digestiv, trateaza tulburarile dispeptice (greata, discomfort abdominal, balonare, eructatii);
  • antispastic;
  • stimulent a circulatiei cerebrale si periferice (imbunatateste circulatia la persoanele care au mainile si picioarele reci, fiind utilizat chiar si in cazul paraliziilor);
  • imbunatateste memoria si stimuleaza tonusul psihic, creste capacitatea de rezistenta a organismului si adaptare la stres, fiind recomandat in astenie, migrene, insomnie;
  • stimuleaza secretia vezicii biliare (coleretic) si favorizeaza evacuarea bilei in duoden (colagog);
  • hipocolesterolemiant cu utilitate in ateroscleroza si boli dislipidemice;
  • reglator al tensiunii arteriale – normalizand valorile tensiunii atat in cazul hipertensiunii cat si al hipotensiunii;
  • antialergic (prin acidul rozmarinic);
  • antiseptic (In trecut era folosit era folosit de catre medicii francezi ca antiseptic arzand frunze de rozmarin pentru dezinfectarea aerului. Datorita faptului ca este si expectorant si relaxant al musculaturii netede este folosit pentru tratarea infectiilor respiratorii: bronsite, pneumonie, astm si totodata protector pulmonar pentru persoanele care fumeaza;
  • antiinflamator, reduce durerile musculare si reumatice;
  • diuretic;
  • emenagog (declanseaza menstruatia), actionand pe axul hipofizoovarian, cu utilitate in amenoree (lipsa menstruatiei) si oligomenoree (reducerea frecventei menstruatiei);
  • antioxidant si antitumoral;
  • insectifug;
  • conservant alimentar natural.

 

Administrare interna:

  1. Frunze proaspete ca atare in preparatele culinare.
  2. Pudra de planta uscata: 46 g/zi dozat in 4 administrari pe zi la intervale regulate, cu minim 30 de minute inainte de mese, se tine sublingual 15-20 minute si apoi se inghite cu apa plata. Cantitatea de pulbere nu se rasneste pentru mai mult de 5-7 zile, deoarece se oxideaza si se altereaza proprietatile.
  3. Tinctura de rozmarin: cate o lingurita de tinctura diluata in 100 ml de apa (jumatate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tinctura se poate prepara din 20g frunze si 100 ml alcool de 60-70 grade, lasate la macerat 10 zile, dupa care se strecoara.
  4. Uleiul esential de rozmarin: 2-3 picaturi de 3 ori pe zi la sfatul medicului specialist.

 

Administrare externa:

  1. Tinctura de rozmarin se utilizeaza ca adjuvant in: dureri musculare, reumatism, artroze, sciatica, nevralgii.Se aplica sub forma de comprese cu tinctura, care se mentin la locul afectat 1-3 ore. Inaintea administrarii produsului se recomanda ca, persoanele care au o piele sensibila, sa aplice o crema cu extract de plante, deoarece rozmarinul este rubefiant.
  2. Ulei esential de rozmarin: 5 picaturi in 10 ml ulei de baza (ex. masline), incorporat in lotiunile de masaj pentru tratarea paraliziilor (stimularea circulatiei periferice), redarea elasticitatii pielii.

Precautii. Contraindicatii:

Precautie la copii, in doze mari poate fi convulsivant (datorita prezentei cetonelor).

Contraindicat in litiaza biliara (risc de icter mecanic) si la femeile gravide (efect avortiv).

 

Dr. Florea Elena Tena                                                                                                                   competenta apifitoterapie si aromoterapie

 

 

Postat pe 2018-02-26 de Dr. Tena Florea Articole 0 417

Lasa un comentariuRaspunde

Trebuie sa fii logat pentru a posta.
Ant.
Urm.

Niciun produs

De determinat Livrare
0,00 lei Total

Preturile includ TVA

Vezi detalii cos