Reglarea hormonilor estrogeni cu ajutorul plantelor medicinale

Reglarea hormonilor estrogeni cu ajutorul plantelor medicinale

Sunt sintetizati in principal de catre ovare (in foliculii ovarieni si corpul galben) si intr-o cantitate mai mica in glandele suprarenale. In timpul sarcinii, sunt secretaţi si de catre placenta. Celulele adipoase sunt si ele responsabile de secretia estrogenilor, astfel ca o persoana cu depozite adipoase mari (grasime) va sintetiza o cantitate mai mare de estrogeni.  Acesti hormoni sunt prezenti in mod natural si la barbati in cantitati mici, fiind sintetizati la nivelul testiculului. In sarcina, placenta secreta o cantitate marita de estrogeni, astfel incat nivelul de estrogeni creste de pana la 100 de ori mai mult. Dupa menopauza, concentratia de hormoni estrogeni are o scadere drastica.

Hormonii estrogeni ajunsi in circulatia sangvina se leaga de o proteina-receptor ce le asigura atat transportarea in diverse locuri din organism unde isi exercita rolul fiziologic (de ex. sani, ovare), cat si patrundererea lor in interiorul  tesutului-tinta.

Rolul hormonilor estrogeni in organism:

-dezvoltarea caracterelor sexuale feminine: cresterea sanilor, a pilozitatii axilare si pubiene,

a organelor sexuale externe;

-dezvoltarea colului uterin, lubrifierea sa si favorizarea inaintarii spermatozoizilor spre uter;

-intervin in primele 10-12 zile de la ultima menstruatie, in realizarea ciclului ovarian (ce se calculeaza din prima zi a menstruatiei si dureaza 28+/- 3 zile) . In prima fază a ciclului ovarian, numită faza foliculara, celulele foliculului ovarian ce acopera ovulul secreta hormoni estrogeni, care au rol in maturarea si eliberarea ovulului, facandu-l apt pentru fecundare. După a doua fază a ciclului ovarian, numită ovulaţie, pentru urmatoarele 12 zile corpul feminin incepe sa produca progesteron. Daca ovulul nu este fecundat, nivelele de estrogeni si progesteron scad treptat, determinand in a 28-a zi aparitia unei noi menstruatii;

-dau semnale hipofizei cand ovulul a atins faza de maturare, pentru a determina declansarea ovulatiei;

-asigură cresterea si dezvoltarea mucoasei uterine (endometru);

Secretia de hormoni estrogeni se afla sub actiunea reglatoare hipotalamo-hipofizara din creier, exercitata în special prin doi hormoni din hipofiza anterioara: hormonul stimulator folicular (FSH) si hormonul luteinizant (LH). Astfel, se poate intelege de ce stresul are un cuvant greu de spus in  acest mecanism complex de reglare al secretiei de hormoni estrogeni, exercitand un efect de inhibare hormonala si scadere a fertilitatii.

Excesul de estrogeni din corp se manifesta prin: dureri de cap premenstruale, cicluri menstruale neregulate,  sangerari excesive, dificultati in mentinerea unei sarcini si efect avortiv la gravide, oboseala, astenie, creştere in greutate - mergand pana la exces ponderal, cresterea excesiva a parului facial, cresterea tensiunii arteriale, scaderea apetitului sexual.

Nivelul scazut de estrogeni genereaza: modificari ale ciclului menstrual, tulburari emotionale: depresie, anxietate, atacuri de panica - ca urmare a scaderii activitatii unor neurotransmitatori (care se afla sub reglajul unei enzime activata de estrogeni), insomnie, pierderi de memorie, dificultati de concentrare, atrofie vaginala, durere in timpul actului sexual, piele uscata si ridata prematur, menopauza timpurie.

Hormonii de tip estro-progesteronic sintetici, care sunt recomandati in cazul tulburărilor hormonale, datorită structurii lor chimice au o durata de actiune mai mare decat cei naturali, fiind mult mai greu metabolizati de organism, motiv pentru care cresc si efectele lor adverse (secundare).

Medicina naturii ofera o alternativa eficienta la aceste inconveniente, prin plante cu efect estrogenic si progesteronic.

Ce sunt fitoestrogenii?

In 1926 s-au detectat pentru prima data in plante estrogeni similari hormonilor estrogeni ai mamiferelor, de catre Dohrn si colaboratorii (1), dar la acea vreme de pionerat, datorita metodelor rudimentare utilizate, credibilitatea acestei descoperiri a fost minima. (1) Cercetarile stiintifice au evoluat si, datorita posibilitatii utilizarii unor tehnologii mai avansate precum radioimunoanaliza (RIA), spectrometria de masa si rezonanta magnetica nucleara, a devenit posibil ca astazi, in 2015, sa se stie in mod sigur ca in plante se gasesc si hormoni sexuali identici cu cei umani sau ai altor mamifere.

Hormonii: 17-beta-estradiol, estrona, progesteron, androsteron, testosteron au fost prezenti in 50-80% din speciile studiate. Au fost gasiti, de asemenea, precursorii lor, asa numitii fitosteroli, precum si enzimele responsabile pentru biosinteza si metabolizarea acestor hormoni sexuali. (2), (3) Aceasta descoperire importanta necesita revizuirea a tot ce se cunoaste pana acum despre formarea fitohormonilor, modul in care acestia actioneaza si rolul lor la plante, despre care, inca se cunoaste foarte putin. Concentratia acestor hormoni in plante se poate schimba in mod semnificativ in timpul dezvoltarii plantelor si depinde de specie, tip si partea de planta studiata (radacina , muguri, frunze, flori). Pe baza cercetarilor de pana acum se considera ca ei au rol in: diviziunea celulara, dezvoltarea generativa a plantei, in procesul de polenizare si fertilizare, in fotosinteza, in asigurarea rezistentei plantei peste iarna. (4)

In medie, cantitatea de estrogeni in plante este foarte mica, de ordinul picogramelor/kg planta uscata, dar exista anumite plante in care aceasta concentratie este mai mare (5). De altfel, stiinta ayurvedica mentioneaza mai multe plante cu efect estrogenic probat de experienta a mii de ani de utilizare fitoterapeutica.

In afara de hormonii sexuali tipici (specifici) mamiferelor, in plante apar in mod natural fitoestrogeni (de ex.: genisteina, daidzeina, formonetina) care sunt metaboliti secundari de origine vegetala, care prezinta structura si functie asemanatoare principalului hormon sexual feminin, 17-beta-estradiol. (2) Aceste substante sunt capabile sa se ataseze la proteinele-receptoare proprii ale hormonilor sexuali feminini si sa aiba efecte hormonale specifice estrogenilor, putand chiar sa-i inlocuiasca pe acestia, declansand fie un efect estrogenic, fie un efect reglator hormonal. La plante, fitoestrogenii nu au rol hormonal. Principalul rol este unul protector impotriva ciupercilor si a radiatiilor solare, ultraviolete si infrarosii (pe care omul nu le vede, dar le percepe sub forma de caldura – radiatii termice). La om, acesti fitoestrogeni sunt produsi cu actiune non-endocrina, dar care prin compozitia lor pot imita efectul estrogenic sau pot modula actiunea estrogenilor proprii (endogeni). Modul in care ei influenteaza corpul uman depinde de nivelul de estrogen natural al organismului respectiv si de cat de saturati sunt receptorii pentru estrogeni.

Din punct de vedere al structurii chimice, fitoestrogenii prezenti in plante se clasifica in principal in urmatoarele categorii: 

* izoflavone (genisteina, quercetina, daidzeina) - cea mai des intalnita forma de fitoestrogeni, prezente in: soia - seminte, zmeur –frunze si fructe,  hamei (Humulus lupulus) – conurile femele, trifoi rosu (Trifolium pratense)– partea aeriana, black cohosh (Cimifuga racemosa) - radacina, drobita (Genista tinctoria) – terminatiile inflorite, ceai verde, fasole, ceapa, mere.

*cumestani (flavonoide): soia-boabe (cumestrol), fasole Lima, mazare, trifoi, lucerna, varza.

*lignani: seminte de in, de susan,  de dovleac, de floarea soarelui, arahide, caju, cereale integrale, legume, varza creata, broccoli, telina, morcov, rosii, fructe de padure, mere, pere, caise, capsuni, grepfrut, rodie.

Primele doua categorii de fitoestrogeni au o actiune estrogenica mai pronuntata.

La aceasta lista se adauga prezenta hormonilor estrogeni in plante, similari celor umani (17 betaestradiol, estrona), precum si a precursorilor lor asa numitii fitosteroli (ex. beta sitosterol).

Interesul pentru fitoestrogeni a crescut in ultimii ani, atat datorita orientarii femeilor catre gasirea unor solutii terapeutice care sa aiba mai putine efecte adverse decat medicamentele cu estrogeni de sinteza (realizati in laborator), cat si datorita dovezilor epidemiologice ce arata ca populatia feminina din Asia (China, Japonia, Indonezia, Coreea), unde traditional se consuma in cantitati mari soia, are o incidenta mai mica a simptomelor si bolilor “din Vest”, cum sunt: bufeurile si transpiratiile ce insotesc instalarea menopauzei, osteoporoza, bolile cardiovasculare, cancer de san, uter, colon.  

Efectele fitoestrogenilor asupra organismului uman:

-corecteaza carentele de estrogeni;

-amplifica feminitatea;

-diminueaza efectele sindromului premenstrual;

-imbunatatesc functia reproducatoare la femei;

-cresc secretia de lapte la lehuze (fenicul, marar, anason, schinduf);

-produc stimularea musculaturii uterine si peste o anumita concentratie au efect avortiv (prin blocarea progesteronului);

-regleaza  menstruatia dupa nastere;

-corecteaza menopauza prematura;

-amelioreaza simptomele menopauzei (bufeuri, transpiratii nocturne excesive, iritabilitate);

-efect antioxidant, reducand stresul oxidativ la nivel celular;

-imbunatatesc tonusul psihic;

-se recomandă în tratarea diferitelor tulburari menstruale prin deficit (deoarece au efect emenagog): amenoree, hipomenoree, oligomenoree;

Cele mai cunoscute plante ce contin fitoestrogeni:

Fructele de anason (Pimpinella anisum) au excelente efecte de crestere a sanilor si amplificare a lactatiei la femeile care alăptează.

Rădăcina de angelica chinezeasca - dong quai (Angelica sinensis) se considera a fi un adaptogen feminin, care actioneaza prin fitosteroli (substante care nu sunt neaparat si fitoestrogene) asupra organelor de reproducere feminine. Regleaza ciclul menstrual, reduce efectele sindromului premenstrual, este un bun tonic uterin, lubrifiant vaginal şi reduce efectele instalarii menopauzei: bufeuri, transpiratii, migrene, insomnii.

Scoarţa de ashoka (Saraca indica) are în compoziţie principii active estrogenice (flavonoide, fitosteroli -beta sitosterol, ergosterol) şi taninuri. In India este cunoscut ca un renumit reintineritor al tesuturilor genitale feminine, uterotonic, antifibromatos, stimuleaza activitatea ovarelor; este hemostatic prin taninuri, hipotensiv, stimulant al memoriei. Este folosit in menstruatii neregulate, sindrom premenstrual (mai ales pentru dureri), diminuează fluxul menstrual excesiv de abundent, diminuează hemoragiile cauzate de fibroame uterine. Fortifica musculatura uterina si reduce inflamatia uterina, fiind indicata si in prolapsul uterin.

Radacina de Actaea (Cimicifuga) racemosa, cunoscută sub numele englezesc de black cohosh,  contine izoflavone (formonetină), precum si alte substante care normalizeaza nivelul de estrogeni, reglează echilibrul hormonal estrogen/ progesteron şi actioneaza inclusiv prin scaderea secretiei excesive de hormon luteinizant (LH). Este o plantă utilizată din vechime de nativii amerindieni pentru tratarea sindromului premenstrual (mai ales a durerilor) si diminuarea substantiala a simptomelor instalarii menopauzei: bufeuri, transpiratii nocturne, iritabilitate, apatie, insomnie, palpitatii, uscaciune vaginală.

Radacina si semintele de branca-ursului (Heracleum sphondylium) au un efect estrogenic care intarzie instalarea menopauzei premature şi un efect stimulator asupra aparatului reproducator.

Bringaraj (Eclipta alba) – contine flavonoide antioxidante si cumestani cu efecte estrogenice, este reintineritor, regenerator si antihemoragic.

Scoarţa de călin (Viburnum opulus), prin conţinutul de flavonoide si fitosteroli, este de ajutor in dismenoree (dureri menstruale), calmant si hemostatic.

Seminţele de cardamom (Elletaria cardamomum) se recomandă în disfuncţii sexuale (impotenta, frigiditate) şi ca afrodiziac (pentru revigorarea dorinţei sexuale).

Caulophyllum thalictroides, cunoscută sub numele englezesc de blue cohosh, a fost utilizată de amerindienii Chippewa ca mijloc contraceptiv, pentru usurarea contractiilor uterine la nastere. Actualmente, se cunoaste ca radacina contine fitoestrogeni si caulosaponina (responsabila pentru efectul de contractie uterina).

Partea aeriană înflorită de drobiţă (Genista tinctoria) conţine izoflavone (genisteina).

Seminţele de fenicul (Foeniculum vulgare) stimuleaza lactatia, amelioreaza sindromul premenstrual si simptomatologia menopauzei, cresc libidoul.

Rădăcina de ginseng (Panax ginseng) contine cantitati mici de estrona, cu efecte emenagoge si de lubrifiere a mucoasei vaginale.

Conurile de hamei (Humulus lupulus) contin estrona, flavonoide cu rol estrogenic si galactogog (de stimulare a lactatiei), dar care au rol anafrodiziac (de scadere a dorintei sexuale), util in tratarea durerilor premenstruale, a bufeurilor de la menopauza, in nimfomanie, obsesii sexuale.

Rădăcina de iarba-amara sau unicorn (Aletris farinosa) contine un fitosterol numit diosgenină cu activitate estrogenica şi efect calmant al sindromului premenstrual si al menopauzei; utilizarea sa asigura lubrifierea vaginala si calmeaza fluctuatiile emotionale.

Seminţele de in (Linum usitatissimum) contin lignani care actioneaza ca o forma slaba de estrogen şi au rol protector impotriva cancerului de san si de colon.

Rădăcina de lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra) contine estrona şi izoflavone şi este printre cele mai bogate surse de fitoestrogen din lume. Ea reduce simptomele sindromului premenstrual si cele de la instalarea menopauzei, este lubrifiant vaginal, previne instalarea osteoporozei.

Scoarţa de lodhra (Symplocos racemosa) contine flavonoide, iar ca efecte, imbunatateste fertilitatea prin reglarea echilibrului hormonilor ovarieni, stimuleaza sinteza de hormoni hipofizari - foliculostimulant (FSH) si luteinizant (LH), stimuleaza formarea de foliculi ovarieni, diminueaza sangerarea în cazul fluxului menstrual prea abundent.

Frunze de lucerna (Medicago sativa) contin izoflavone si cumestrol; ele stimuleaza lactatia si previn simptomele instalarii menopauzei. Atentie! Semintele de lucerna NU se consuma, intrucat sunt toxice!

Luminita de seara (Oenothera biennis) sau Primula de seara este o plantă mai specială, de la care se folosesc aproape toate părţile: flori, frunze, radacina, ulei esential. Ea conţine flavonoide cu proprietăţi reglatoare hormonale şi antiinflamatoare. Astfel, utilizarea ei previne si regleaza dezechilibrele hormonale la femei si barbati, avand efect pozitiv asupra sintezei si actiunii hormonilor sexuali; echilibreaza raportul estrogen/progesteron, diminuează simptomele sindromului premenstrual si ale menopauzei, armonizeaza tulburarile bruste de dispozitie (iritabilitate, depresie, neliniste) ce apar la menopauza, reduce inflamatia si durerile sanilor, regleaza functia organelor sexuale in caz de sterilitate, frigiditate (femei), impotentă (barbati), ajută la corectarea întârzierilor în dezvoltarea sexuală.

Rădăcina de vidari sau kudzu (Pueraria lobata), originară din Thailanda, contine flavonoide si izoflavonoide (daidzeina), generand efecte vitalizante, de marire a sanilor si de ameliorare a simptomatologiei din perioada menopauzei.

Seminţele de marar (Anethum graveolens) amplifica feminitatea, fiind utilizate pentru cresterea sanilor, in carente estrogenice, si la atenuarea simptomelor instalarii menopauzei. 

Partea aeriana de napraznic (Geranium robertianum) normalizeaza  activitatea secretoare a organelor sexuale la femei si la barbati, este afrodiziac feminin si masculin, trateaza hemoragiile uterine de diverse etiologii.

Fructele de palmier pitic (Serenoa repens) contin fitosteroli (beta-sitosterol) ce inhiba transformarea testosteronului in produsi secundari. La femei se recomandă in hirsutism (cresterea anormala a parului pe fata) si hiperandrogenism.

Rizomii de musta (Cyperus rotundus) conţin sesquiterpene cu activitate moderata fitoestrogenica (isocyperol) şi au fost utilizaţi in traditia egipteana si chineza ca remediu in durerile si tulburarile ciclului menstrual.

Tuberculii de Pueraria mirifica contin toate cele 3 clase de fitoestrogeni: izoflavone, cumestani si lignani şi acţionează ca un foarte bun antioxidant, cu efect regenerator asupra organelor genitale feminine. Utilizarea lor atenueaza simptomatologia premenstruala si de menopauza.

Fructele şi seminţele de rodie (Punica granatum) contin estrona (1,7 mg/100 seminte coapte).

Frunzele de salvie (Salvia officinalis) contin fitosteroli cu actiune estrogenica, ce au efect de calmare a durerilor tip crampe declanşate la menstruaţie, stimuleaza apariţia menstruatiei, amelioreaza starile de nervozitate, combat starea de oboseala, bufeurile si transpiratiile excesive, nocturne de la menopauza (au efect reglator a temperaturii corpului).

Seminţele de schinduf (Trigonella foenum graecum) contin flavonoide şi cumestani, ajuta la marirea sanilor, cresterea lactatiei la lehuze, au efect fortifiant si tonic uterin. Sunt utile in tratarea sterilitatii, atat la femei cat si la barbati, stimulează functia sexuala si libidoul, previn eliminarea masiva de calciu ce duce la aparitia osteoporozei cu care se confrunta femeile la menopauza.

Rădăcina de shatawari (Asparagus racemosus) contine substanţe de tip fitoestrogenic (shatavarin) care stimulează producerea proprie, naturala, de estrogen, a corpului, armonizează functia organelor de reproducere feminine, cresc libidoul, fertilitatea, tonifică uterul, stimuleaza lactatia, amelioreaza simptomele premenstruale si de menopauza.

Rădăcina de Smilax ornata are actiuni estrogenice prin izoflavone: diosgenină, tigogenină, sitosterol, stigmasterol, pollinastol. Se utilizeaza in caz de infertilitate.

Boabele de soia (Glycine max) conţin cumestani şi izoflavone (1 gram de proteina de soia contine 1-3 mg izoflavone) şi ca atare amplifica feminitatea, fiind indicata femeilor care alapteaza.

Frunzele şi florile de trifoi rosu (Trifolium pratense) conţin izoflavone cu rol in ameliorarea simptomatologiei premenstruale si a menopauzei.

Rădăcina de troscot chinezesc Fo-ti (Polygonum multiflorum) contine stilben, cu efecte antioxidante puternice; stimuleaza glandele suprarenale, imbunatateste sanatatea sistemului reproducator feminin, creste libidoul si fertilitatea masculina.

Rădăcina de unicorn fals (Chamaelirium luteum) contine saponozide nesteroidiene care sunt precursori de estrogeni şi stimulatori ai ovulatiei; este, astfel, utila in infertilitate.  

Se poate observa in aceasta prezentare ca desi fitoestrogenii au efect emenagog (de stimulare a declanşării menstruatiei), totusi, unele dintre aceste plante au efect antihemoragic. Aceasta se datoreaza faptului ca in aceste plante exista si alte substante, ce au proprietati antihemoragice, intr-o cantitate care poate imprima plantei acest efect.

Dintre alimente, următoarele au continut fitoestrogenic: leguminoasele (soia, mazare, linte, naut, fasole, fasole mung, lupin comestibil), toate derivatele din soia (mai putin sosul): faina, lapte, tofu, tempeh; cerealele integrale (orz, ovaz, orez), graul germinat, morcovii, telina (radacina si frunze), patrunjelul (radacina si frunze), cartofii, usturoiul, ceapa, fructele (rodii, grepfrut rosu), fructele de padure, semintele (in, susan, floarea soarelui, dovleac) şi uleiurile din aceste seminte, alge (spirulina), seminte de marar, anason, fenicul, chimen.

Contraindicatii: în afectiuni cu exces de estrogeni (mastopatii chistice, chisturi ovariene, fibrom uterin, cancere mamare si genitale), in sarcina (datorita potentialului avortiv).

Administrarea necesită individualizarea dozelor şi se realizeaza sub formă de cure de minim o lună, de regula in combinatii cu alte plante (în functie de necesitatile individuale), sub stricta indicatie si supraveghere a unui medic specialist.

Postat pe 2017-05-10 de Tena Florea Articole 0 705

Lasa un comentariuRaspunde

Trebuie sa fii logat pentru a posta.

Cauta in blog

Arhive blog

Categorii

Ultimele comentarii

Nu sunt comentarii
Ant.
Urm.

Niciun produs

De determinat Livrare
0,00 lei TVA
0,00 lei Total

Preturile includ TVA

Vezi detalii cos